drojdie`s blog

Iar ma iau de ei, pentru ca am de ce. Ii urasc pana in panzele albe. Sunt nesimtiti, nu stiu de rusine, injura, scuipa si nu au pic de respect.

Daca esti imbracat altfel decat ei, daca nu ai firma mare pe spate sau pe fata, daca adidasii tai nu au lac pe ei sau daca nu sunt aurii, clar nu esti unul de al lor. Se uita ciudat la tine, te injura pentru modul in care te imbraci si te fac “rocăr”.

“Rocăr muist. Asculta Limbi in parc si Limb pizdit“. Fraza asta o aud aproape zilnic. De la colegii de clasa/liceu, prin centru, prin autobuz.
Nu mi se pare normal ca atunci cand ies pe strada sa ma agreseze verbal niste scursuri ale socieatii, care probabil vor ajunge sa mature strazile sau sa se f*ta in c*r prin spania.

(Injur aici pentru pentru ca pot si pentru ca voua nu va pasa)

Am fost in Bucuresti o zi. Lumea e mult mai civilizata. Diferite culturi sunt acceptate acolo. Am putut sa scot camera pe strada si sa fac poze la ce am dorit, fara sa aud pe cineva in spate spunand: “Uite-l si pe ala, face poze” sau mai rau sa imi loveasca aparatul. Lumea e nepasatoare, fiecare isi vede de treaba lui.

Pitestiul e inca un oras mic, de provincie, nedezvoltat din punct de vedere al culturilor urbane. Un oras simplu…comunist.

De mult nu am mai fost printr-o piata… Piata moderna, dar cu oameni saraci.
Imaginea este foarte dezolanta, cu atat mai mult cat caldura face oamenii sa se dezbrace de sutele de camasi murdare de transpirate.

Astazi nici nu stiu ce a fost cu mine, dar parca priveam drumu prin piata ca pe un film… adica vedeam monotonia zilnica, oameni saraci, multi tigani iesiti la cersit si oameni batrani care negociau pretul unui kg de cartofi.
O tiganca s-a oferit chiar sa ne ghiceasca… Trucuri ieftine, de scos bani de la prosti! iapulakthxbye!
In stanga mea era Adi, care incerca sa isi cumpere niste pesti. In dreapta, un tigan transpirat care s-a ruga de oameni sa ii cumpere bananele cu 0.5 ron.

Mai in fata, dintr-o dacie papuc duduiau niste manele. Parca imaginea aia, soare, transpiratie, oameni saraci, banane innegrite…. era scoasa dintr-un film. Foarte ciudat acest drum prin piata. Dar parca mi-a deschis ochii si m-a facut sa vad si partea super naspa a Romaniei. Partea neagra, intalnita mai peste tot.

Am ajuns si in centru, unde erau rafale de praf, iar oamenii lucrau din greu. Au adus pavele, toate cu fabricatie in china.

Alocatie News: Mi-a venit acasa. Interesant… :)
Prison Break News: Episodul 13 a fost bun, dar parca prea au iesit toate asa cum trebuie.

Am un vecin, despre care v-am mai povestit. Acum isi renoveaza IAR apartamentul.
De data aceasta vrea sa sparga un perete, sa uneasca holul cu sufrageria. Nu asta ar fi problema. Problema este ca da gauri dupa ora 20… Ceea ce e foarte stresant.

Politia a venit de nu stiu cate ori la el, dar cum legea e de cacat, l-au lasat in pace. Dupa plecarea politistilor asta a bagat manele si s-a imbatat.
Si-a spart usa pentru ca era prea beat sa isi aduca amimte ca are cheile in buzunar….

L-au dus si la nebuni, la Vedea, dar a fugit si de acolo si a fost gasit la 3 noaptea, in chiloti, printr-o benzinarie.
In plm, asta e de neoprit.

Intrebare: Ce dracu sa il fac sa se potoleasca? Voi cum ati proceda in locul meu? Vreau sfaturi utile. :) Chiar ma confrunt cu o problema stresantaaaaa.

Cel mai mare dusman al scolii este somnul… si apoi lenea.

Ieri, teza la informatica. La ora 8 trebuia sa fiu in laborator, la computerul meu. De obicei ma trezesc super devreme, chiar inainte ca ceasul sa sune.
DAR am patit rusinea… Am dormit pana la 7:55 si mai dormeam daca nu primeam un telefon de la Dobra. Ms coix!

In 5 minute am reusit performanta de a ma spala pe fata, de a-mi pune caietele in mapa si de a ma imbraca. La 8 alergam de nebun pe strada, fara sa stiu ce mi se intampla. Mai m-am dezmeticit putin in maxi taxi, cand a trebuit sa ascult toate manelele de jale. De alea aveam eu chef, stiind ca peste 30 de minute urma sa intru la “aparate” cu o teza in fata.

Soferul conducea maxi-taxiul ca pe o mortiera, se misca cu viteza melcului bolnav, pe mine ma apucasera toate transpiratiile, manelele erau date la maxim, iar din 10 in 10 secunde mai aruncam cate un ochi pe ceasul de la telefon.
Oamenii din maxi-taxi cereau soferului sa opreasca doar intre statii, semafoarele erau toate rosii, parca era un complot impotriva mea. Ma simteam penibil, pentru prima data am intarziat la o teza. Si nu era orice teza, era la informatica. 15 subiecte diferite.

Intr-un final am coborat din maxi-taxi. Nu am mai ocolit toata curtea scolii, am aruncat mapa peste gard si am sarit. M-am lovit la picior si mai era sa si alunec.
Cand am ajuns eu, deja era si 30. Din 15 subiecte mai erau doar 3. Alea simple erau trase… asa ca am ramas cu (ceva) in mana….

Viata e aiurea, cand o traiesti in somn.

Zi de zi intalnesc tot felul de personaje, care mai de care mai colorate sau mai intunecate. Pe zi ce trece apar tot felul de trend-uri pe care eu nu le mai inteleg. Zi de zi apar tot felul de pustani, cu tot felul de idei, care pe mine ma inspaimanta.

Sa fiu sincer am reusit sa inteleg rolul culturii “emo” in Romania. In primul rand era nevoie de asa ceva, pentru ca la noi chiar exista oameni necajiti, oameni pentru care “sfarsitul e aproape”.
In prima faza ma exasperau… Ii inteleg, pentru ca uneori viata e de cacat, dar de la a asculta o melodie si la ati taia venele e cale lunga. Cat de neagra poate fi viata unui pustan de 14 ani, ca el sa se mutileze?
Toti dau vina pe filme, pe muzica, pe anturaj, dar nimeni nu se mai gandeste la nebunie. Nu mai exista oameni nebuni? WTF?

Plimbandu-ma azi prin oras am mai intalnit o alta categorie. Emo+manelari. Foarte bestiala combinatia. Uneori si cu o tenta de punk.
Adica vezi un tip cu creasta si cu tenesi, dar cu fular pe care scrie Armani. CE VRETI MAI MULT DE LA VIATA?

Problema nu e mare cand exista doar un asemenea individ pe strada. Problema este mai mare atunci cand se grupeaza.
Intotdeanua o sa existe o ierarhie in grup. Unu care incepe cearta si mistourile, adica ‘al mai smecher dintre ei si invataceii, adica cei care tac si invata.

Tot am discutat la scoala despre genuri muzicale, despre ceea ce ne diferentiaza in mare masura.
La mine in clasa cocalarii generalizeaza non-cocalarii ca fiind rocări. Pentru ei, oamenii care nu asculta manele, asculta rock.
Printre dialogurile purtate de ei o sa intalnesti mai mereu substantivul comun “salam” si onomatopeele “tam taram, pam”.

Ceea ce ma deranjeaza si mai mult la cei care asculta manele, este faptul ca nu incearca sa asculte si altceva, nu incearca sa iasa din acel mare cacat numit manele.
Ei nu vor sa priceapa ca acele manele indobitocesc. Apropos, a vazut cineva o persoana inteligenta care asculta manele?

Maneaua e ca tutunul. Multi incearca sa se lase de ele, dar cand aproape au reusit, Guta apare cu o alta melodie…

Cei care asculta manele, ma irita al fel de tare ca si tiganii.

Fratilor, incepe scoala. Stiu ca va pare rau, dar asta e. Vacanta s-a dus si luni nu o sa fie 15 iunie si nici peste o saptamana.
Am dat de dracu! Dumis, succes ba, ca o sa ai nevoie! Si tie vladinho!

Stiti ca vor incepe sa curga aici posturile despre lucruri noi vazute in durm spre scoala sau lucruri vazute la scoala? Asta inseamna ca e ceva de bine. Deci avem un motiv de bucurie, caci tinerii bloggeri vor produce material adevarat pentru blogurile lor. Ariel va trebui sa ne zica cate ceva de noul lui liceu. Nu-i asa? :)
Filip o sa ne povesteasca despre parul lui care o sa ii dea IAR batai de cap sau de profa de germana? O sa vedem.

Sfaturi:
*pentru astia tineri, clasa a 9-a… naspa moment. Urmeaza zile de cosmar. Si daca nu aveti bloguri, o sa va faceti ca o sa vreti sa va spuneti ofu`.
*pentru a 11-a: Spionati tot ce misca si bagati pe blog. Pe la petreceri incercati sa nu va faceti P*LĂ sau incercati sa nu faceti live blogging din spitale sau sectia de politie.
*pentru aia cu bacu`: Lasati dracu blogul si puneti mana pe carte, ca nu o sa mai fie mami si tati sa arunce cu biştarii.
* un alt mesaj pentru aia de a 12-a. Aici

Acestea fiind spuse, va pup si astept ca feederul meu sa bubuie de informatie.

Dupa o zi incheiata cu succes, zic eu, incerc sa ma relaxez la un pahar de net. Vazand ca lumea se cară incet-incet de pe net, alegand locuri mai atragatoare, gen litoral sau munte, incerc si eu sa imi “beau paharul de net” in alte moduri decat chat. Incerc sa scriu pe blog tampenii, chiar daca voi nu comentati niciodata… DA BA, DE VOI, ASTIA 200 OAMENI CARE IMI VIZITAZTI ZILNIC BLOGUL, FARA SA LASATI O PARERE, ESTE VORBA! MURITI !

Asa taică, mă racori!

Sa va povestesc cum e un drum catre mare? In prima faza pare ceva plictisitor, acoperit cu pojghita de muzica si vorbe, pentru a diminua plictiseala. O sa va arat ca nu e asa. Calatoaria catre litoral o adevarata aventura.

Daca te duci cu maxi-taxi, lucrurile sunt simple. Fie intalnesti un dement care face slalom printre masini, facandu-te sa iti bata inima mai tare (crescand riscul de a face infarct pe caldura asta), fie se plaseaza rabdator in spatele unui trabant (sau alta masina care merge incet, dar trabanat a devenit un nivel de comparatie: “e varza ca un trabant”), refuzand sa depaseasca.
Are intotdeauna cd-uri cu manele, pe care tine neaparat sa le asculte tare, deranjand-te si facandu-te sa te simti ca in “manelele lui Gutza” (limuzina, bani, femei, gagici, gigolo)

Acum sa va explic cum sta treaba cand esti cu propria-ti masina.

Nu intotdeauna traficul din Romania e linistit…. Adica niciodata nu e linistit. Soferul roman tine sa isi arate talentele inca de la plecarea de pe loc. Soferul roman nu tine cont de regulile de circulatie, mai ales cand e la volanul unui bolid.
Cand ajunge pe autostrada se simte ca la el acasa si tine neaparat sa depaseasca tot. Nimic nu-l poate opri. Imi si imaginez ce zice un sofer din ăsta: “Daca nu ii depasesc sunt ultimul om”.
Rareori se mai intampla sa ii apara in fata cate o masina care nu ii raspunde semnalelor luminoase. Daca masina e codusa de o femeie, caterinca la adresa ei e de neoprit.
Soferul ii mai da un “blitz”, dupa care claxoneaza pana cand duduia face de volan dreapta. Taranul de la volanul bolidului isi regleaza viteza, deschide geamul si ii trimite o privire fulgeratoare femeii sau ii da vorba auzita de cele mai multe ori in ale soferiei: “Ce fă, ţi-a luat tactu` strada?”

Ce te faci cand in fata ta e un sofer sictirit, fara chef de condus si care tine din tot dinadinsul sa fie el locomotiva?
Pai incerci sa ii dai un “blitz”, dar foarte discret, iercand sa il atentionezi ca ocupa banda pentru depasit. Daca nu iti raspunde, ori vorbeste la telefon si nu se poate concentra ori nu ere chef de condus, ori o sa vezi o mana care iese pe geam aratand “semnul interational al pacii”.

Gata.. m-am plictisit.. Noapte buna!

Vama Veche - Nu ne mai trageti pe dreapta

Din categoria Aberatiilor nocturne.

Blocul, adica fagurele locativ in care traiesc adesori mai multi trantori decat albine, ofera experiente marcante.
Cum nu iti poti alege parintii, tot asa de neputincios este atunci cand iti alegi vecinii. Locatarul unui bloc este denumit si “blocatar”. Viata de la bloc, aperciata de cei mai multi tarani, care se muta in el, a devenit sub actiunea acestora, o munca odositoare dominata de teroarea peretelui comun.

Astfel, vecinul la care visai de cand ai devenit un “blocatar”, adica sa te ajute in impas, sa mergi cu el la un gratar sau la un mic, a devenit un animal zgomotos, greu de controlat. Vecinul de bloc este un egocentric, ce te supune si te silueste sa te predai in fata manelelor ce rasuna prin fisurile peretilor de zeci de ani vechime. Daca in maxi-taxi compania unui manelar se intinde pe durata a 15-40 minute, intr-o cutie de beton sentinta se poate mari de la zeci de ani sau pe viata.

Taranul venit la bloc.

Reprezinta cea mai naspa forma de vecini. Acesta se manifesta prin injuraturi, batai de nevasta si MANELE. De cele mai multe ori un taran venit la bloc, isi cumpara o combina mare si isi baga internet, intrand si el in comunitatea prostilor cu internet.

Cum iti dai seama ca un taran s-a mutat la tine pe scara?

In primul rand, un taran isi lasa incaltarile la usa. In al doilea rand, o sa il vezi in fata blocului, weekend de weekend, la gratar. Micii sfaraie pe gratar, fumul iti patrunde finut prin geamul intredeschis, berile se golesc una dupa alta, iar manelele bubuie isteric. Dupa ce trece de Copilu de aur, caseta trasa la vecinu, ajunge sa cante Guta: “Si cand mor am valoare
/La sicriu fac buzunare/Sa vada dusmanii bine/Ca-mi iau banii dupa mine.”

O sa ajungi sa ii cunosti unica pereche de chiloti pe care o intinde mandru la uscat, o data pe saptamana.

Si acum sa purcedem si la povestea mea, numita “Florica”. Tanti Florica a devenit ca o vecina, cu toate ca lucreaza la alimentara de sub mine. Muierea asta vine de la 6 dimineata si pleaca la 19. Zi de zi timpanele mele trebuie sa ii suporte vocea suava ca un motor de tractor. Dimineata de dimineata e ca un cocos futut* de soarta. Dupa ce doamna Florica isi bea cafelusa, incepe ritualul de certuri cu angajatii ei. Niste pusti retardati, care desfac la sticle. “Marineeeeeeeeee, unde sunt ma lazile de Azuga?”

Astazi, dupa ce vocea ei mi-a ajuns pana in gat, am hotarat sa iau masuri. I-am aruncat cateva cuburi de gheata in cap. Poate mai raguseste dracului. Baba cretina, a inceput sa tipe! Sunt hotarat sa ma duc sa ii fac ceva morala maine dimineata.

Lasand-o pe ţaţă Florica la o parte, trec la vecinul numarul duoi. Vecinul numarul duoi face parte din categoria omului sarac dar beat la propriu si la figurat,de fericire, caci fata lui face bani frumosi la Italia si trimite prin Raifaizăn benc.
Ca orice “blocatar taran” care se respecta, omul si-a cumparat o combina mare si un calculator de la Italia, cu net, evident. Cand bautura nu mai ajunge sau cand femeia nu coboara dupa o bere, incepe petrecerea. Fie ca se manifesta prin muzica, fie ca se manifesta prin bataie.

O petrecere la bloc este o experienta limita pentru oricine a practicat convietuira in fagurele de beton. O petrece la bloc nu e o simpla petrecere, ea este definita de cuvintele “chef” si “bairam“.
Sunetele acordeonului, acompaniat de o orga si evident de vocea ragusita a lui Nicolaie Guta patrund prin locurile lasate de vechea teava comuna de la calorifer. Incerci sa lovesti tevile, dar “muzica” e prea tare si te lasi batut.
Pui mana pe telefon si suni la Politie. Uneori se rezolva, alteori te resemnezi intr-un colt.

NOAPTE BUNA!

PS: Prea obosit sa il mai corectez.